::Cele trei nopți cu lună plină::

Mă uit în sus la cerul senin, a nopții. Observ luceafărul Eminescean ce pare legat de un alt astru mai măreț, precum amândouă pendulează pe cerul rece a lunii Noiembrie, și anume celebra lună plină. Trei zile durează până astrul se ascunde după umbră lăsând loc stelelor să strălucească, dar pentru mine are altă semnificație.

  Acea lună a avut grijă ca să îmi îndeplinească o dorință ce mă mistuia de mult timp, și anume să zâmbesc și ca inima din nou să câștige războiul cu mintea. Cu ochii nemaipomeniți de frumoși, de un căprui dulce și cald,  acea persoană „ a lunii pline” pare să fie piesa de puzzle ce lipsea din fericirea ce nu era completă. Acum că am descoperit cheia aștept ca puzzelul să fie precum un portal ce mă poartă spre „alte lumi” cum ar fi ce-a a iubirii.
 Luna poate fi o piază rea pentru alții, dar pentru mine este un mister..