În sfârșit trec în revistă persoana mea. Multe lucruri s-au întâmplat în ultima vreme încât pe mine m-am dat la o parte și am acordat atenție străiniilor, anumitor evenimente mai mult sau mai puțin importante.
E bine de știut că nimic nu este întâmplător și o persoană mi-a dat o palmă a realității încât m-a zdruncinat de pe norul pe care stăteam, căzând brusc pe pământ. Și prin asta îi mulțumesc.
Cum spuneam, m-am dat la o parte. Nu știu exact de ce, dar acum știu că trebuie să mă schimb, fără să mai visez, să exagerez să zic nu la lucruri mai puțin sau mai mult cunoscute de mine, să spun nu se poate. Nu există nu se poate, există nu vreau.
Oamenii se pot adapta după împrejurări, evenimente, suntem ființe extraordinare dar din păcate nu ne exploatăm, nu avem răbdarea necesară se ne cunoaștem pe noi, nu avem curajul să ne urmărim scopuriile și visele, de frica lipsuriilor, dar de ce?
Eu unul îmi spuneam, îmi promiteam mie că voi face aia sau aia, și când colo mă lăsam baltă, dar de ce? Daca eu nu mă apreciez, nu îmi respect promisiunile atunci...înseamnă că nu mai sunt prieten bun cu mine, iar din această cauză m-am catapultat în aer de unde nu am mai coborât. Ei bine, nu și de data asta, este important să ști să rămâi cu picioarele înfipte în pământ, iar eu unul voi rămâne, asta pot să îmi promit.
Există o vorbă: „ Ce nu te omoară, te face mai puternic”...
