Un loc absolut idilic,mitic,fiind supravegheat foarte atent de sus de catre Zona Cetatii,unde fabulosul isi pune amprenta fara mila.Case unite,viu colorate cu gemulete mici,incadrate cu oblonuri vechi de lemn.Stradute mici si inguse,ce fac legatura una cu alta,fiind imbracate in piatra cubica,dand un aer mediteraneean,iar la cate un colt de straduta un felinar isi arunca razele sale fatomatice peste casele ce te incanta numai privindu-le.
In aerul medieval,se simte cu usurinta un iz de vara arsa ,apusa de demult peste regiunea istorica.Turnul cu Ceas,de decenii vegheaza neobosit locul,fiind singura dovada de realitate a timpului prezent,deoarece tot ce este in jur te teleporteaza intr-un trecut magic si sangeros .Un vant indrazneste sa taie aerul misterios la cetatii,fiind descris ca o adiere racoroasa de munte,scuturand pomii deja uscati,aratand ca si cum ar fi fost ciopliti cu maiestrie,facand frunzele aurii si aramii sa danseze cu bagheta dirijata de catre acel aer care noaptea se metamorfozeaza in aerul glaciar al mortii.
Un glang de clopot ruginit se aude-n departare,fiind purtat de un ecou pana la auzurile oameniilor de pretutindeni,precum o avertizare ca aici,de mult,isi facea loc un temut domn al Tarii Romanesti;acel domn ce este reamintit in atatea legende fanatgorice,internationale,si un domn temut de toata lumea;Vlad Tepes.
Cetatea ascunde insa partea oribila a acelui oras,desii mii de turisi inca sosesc,incercand sa prinda acel fir de legenda din misteriosul loc,ce pur si simplu te captiveaza intru totul,facandu-te sa pleci obligat cu un zambet larg pe buze,ca dovada a intalnirii cu medievalul,cu istoricul inscris peste tot in jur fara pic de efort.
Doi tineri isi arata nemarginita lor iubire,stand in fata orasului,deasupra tuturor.Acestea se saruta cu patos,fugind impreuna de mana,la Ceasul cu Turn,apoi dispar in zare,pe o straduta de legenda.
Aceasta este Sighisoara.Un taram istoric,unde legenda si mitul nu dorm si nu mor niciodata,un loc in care vechiul si anticul se transforma rapid in noul si absolutul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu